L-a scos din congelator, din punga unde statea langa niste zeci de frati. Si surori. L-a aruncat, plictisita, in paharul de Jaegger. Meister, da!
Ii placea Jaegger-ul. I se parea o bautura destul de ciudatica. Nici foarte tare, asa ca whisky-ul, bunaoara. Nici intre, asa ca vinul alb. Se gandea ca e fericit ca a fost aruncat intr-un pahar de Jaegger. In primul rand, pentru ca facea contrast. Bautura l-a imprejmuit rapid, ca o imbratisare. Incepu sa se gandeasca de unde a plecat. Ca fusese, odata, apa. Apoi, l-au adunat in niste forme. Nimic pretentios. Pana si de asta s-a bucurat. Adica era asa, ca o pietricica solida. Nu pestisor. Nici inimioara. Nu se simtea dragalas. Era robust, langa alte cuburi robuste. Apoi, solid asa, ca un diamant mai mare (ei as, ce bine ar fi fost sa fie diamant!!! La dimensiunea aceea, Doamne cate lucruri bune l-ar fi asteptat!!) l-au aruncat intr-o punga cu alte cuburi. Dar era frumoasa punga, albastra si translucida, si el nimerise intr-o frunza de palmier. Da, punga avea frunze de palmier desenate. Se lipise instant de inca 3 cuburi. Apoi, l-au carat intr-o masina speciala pana in supermarket si l-au aruncat, neglijent, intr-un frigider mare. „Usor buuuei” ar fi vrut sa strige dar nu a facut asta. Pentru ca semana cu un diamant, ati vazut voi diamante rele de gura si care sa ridice vocea necontrolat?! Se gandise ca daca e macar un cuvant adevarat din „diamonds are a girl’s best friends” sigur punga in care era el avea sa fie cumparata de o fata….
Nu se inselase! O vazuse de departe, era tarziu, aproape de ora inchiderii. Avea in cos un buchet de frezii (saraca, si le cumpara singura, pai daca ar fi fost el barbat!), o ciocolata (e, uite, la asta ar fi putut sa renunte!) si un detergent mic de vase. Si o sticla de Jaegger dar asta nu era mica. Intinsese o mana fina, cu verigheta pe ea, si ridicase fix punga in care era el. „Well, welcome darling, hello, hello, what do you know„…..ii zambise el, dintre el frunzele palmierului 
Apoi au ajuns acasa. In portbagajul masinii se desprinsese de cuburile celelalte, doua dintre ele se topisera. „Are si calitatea asta rostul ei, chiar si cand esti cub de gheata” se gandise el! Dar nu prea mult, ca aceeasi mana fina, de data asta fara verigheta, il pusese in congelator . Langa sticla de Jaegger.
A, serios?! Deci nu era pentru seara aceea………
Nu mai stia cate zile sa fii stat in congelator. Aproape ca se obisnuise, sticla de Jaegger inghetase si ea langa el, acolo.
Pana in seara aceasta. Cand ea, cu mana ei fina, in continuare fara verigheta, il aruncase plictisita in pahar. Incepuse sa se topeasca. Deci asta a fost……nu putea spune ca ii parea rau dar acum, topindu-se usor in bautura alunecoasa, parca isi dorea sa mai fi petrecut ceva timp in congelator! E destul de nasol sa mori intr-un pahar de Jaegger – se gandea. De fapt, e nasol sa mori intr-un pahar de orice. Macar daca l-ar fi topit o mana de barbat pe corpul ei. Sau daca ar fi fost facut masca, sa ii racoreasca fata. Vazuse el ca era cam trista. Nu era multa bautura in pahar si dintr-o data, il simti ca s-a golit. Pffff, era singur in pahar. „Si acum? Mai bem unu’?”
Fata ridica paharul si cu o miscare brusca si hotarata il arunca in chiuveta. „E, asta da moarte nasoala, o sa ma topesc asa, a prost si o sa ma duc pe scurgere la vale, pfff, ce ghinion! Dar e ok! N-am avut o viata chiar asa urata! Adica na….am fost mereu insotit, niciodata singur. Asta e o treaba, uite fata asta, saraca! Eu mereu am fost cu alte cuburi. Pe urma, m-am plimbat, am fost in supermarket, am vazut oameni. Cineva – ea, adica, exact EA, deci EA! – a dat bani pe mine. Am fost musafirul ei. Pe urma na, nu e de colo sa te combini cu un pahar de Jaegger, hai sa fim seriosi. Se putea si mai bine, as fi putut fi un ghetar. Si sa se izbeasca Titanicul de mine….aoileu, delirez…deci nu mai e mult…”
Mana fina il ridica din chiuveta. Il plimba pe fata catifelata, stergand urmele lacrimilor. Il duse la buze. Si il uita acolo, pana cand simti ca incepe sa curga, pe gat in jos, peste sanii goi, printre degetele subtiri, cu manechiura delicata.
Nu mai apuca sa gandeasca ultimele ganduri dar daca ar fi apucat ar fi spus ca daca si unui cub de gheata i se implinesc dorintele, oare de ce mama naibii oamenii nu cred in minuni?!??!
