Cu altceva va mai pot fi de folos?

Cand am pornit eu blogul asta m-am gandit ca nu am sa scriu despre nimic din ce ma bantuie. Despre nimic din luptele mele personale. Despre nici un fel de dezamagire individuala. M-am gandit ca am sa scriu doar despre lucruri care privesc – daca nu toti oamenii – macar vasta majoritate! Sigur ca trecute prin filtrul personal dar, m-am gandit, ca nu am sa imi permit nici un fel de sfat, nici un fel de directie, nici un fel de concluzie. Pentru ca eram satula de toate blogurile din virtual care diseca drame personale, care deplang destine individuale si/sau rafuiesc iubiri neimplinite, si/sau descriu povesti de dragoste adevarate, doar ale lor adevarate!

Si totusi…totul e personal!

Stau si rasucesc in minte ziua de astazi, doar ziua de astazi! Compania celebra, furnizoare de servicii de cablu, internet si telefonie mobila, care isi prezinta pe site serviciile extraordinare, preturile mai mici decat Muck cel Mic si avantajele pe care tu – prostul platitor, pardon, clientul stapan – le poti achizitiona de la ei si doar de la ei, caci restul, sunt niste magari si niste hoti! Si dupa ce stai la telefon 20 de minute pentru ca trebuie – nu-i asa? – sa iti pastrezi prioritatea apelului, iti spun senini ca da, sigur, exista minunata oferta, doar ca trebuie sa fii tu asa amabil sa te prezinti la un punct de vanzare, dar unde locuiti ca vi-l spunem pe cel mai apropiat….te prezinti deci, la punctul cel mai apropiat, stai cuminte la coada nesfarsita, prezinti buletinul si reciti poezia deja invatata in timpul apelului. Si ce afli?! Paaaaiiii, daca doriti Internet de mare viteza sa va asigurati dvs. ca aveti aparatura necesara ca altfel degeaba va furnizam noi viteza…pai ,as zice ca m-am asigurat, stiu ca par usor tampa si in ciuda culorii naturale a parului toata lumea ma vede blonda dar as zice ca inca mai stiu sa citesc in instructiuni ce stie laptopul meu sa faca si face saracul, mai multe decat mine! Aha, deci infrastructura o aveti! Pai da! Ochei, deci putem atunci sa facem contractul daaaarr… sa vedeti ca routere pentru wireless nu avem, ele sunt in oferta comerciala dar noi nu le mai avem pe stoc de cateva luni bune si nici nu stim cat dureaza pana vin din nou. Ochei – zic si eu – pai si cum facem daca eu totusi sunt incapatanata si vreau wireless nu legatura la priza? Pretentioasa si aroganta de mine, ca asa am fost informata la telefon, ca daca deplasez toate cele kilograme gratioase ale mele (nu va zic cate am, iac-asa! Pam pam !) la punctul vostru apropiat de vanzare, plec de aici cu un router in brate si cu un zambet larg pe fata! Ei bine, nu! Dar putem sa facem abonamentul la cablu (adica sa ne platiti totusi niste bani, da?!), pe care vi-l instalam foarte repede, in 48 de ore. Ochei din nou, si eu la ce mai uit aceste 48 de ore?! Ca Internet inteleg ca nu-mi dati….pai sa va uitati dvs. in oglinda, ca sunteti frumusica (asta e adevarat, aici a nimerit-o, doar ca sa zicem ca imi cunosc mutra de atatia ani – nici asta nu va spun! – ca m-am plictisit demult de ea!), incearca, timid, agentul de vanzare o gluma. Si puteti sa sunati la serviciul nostru de clienti, stiti, poate ei va pot da totusi o solutie!

Pleci cu scrasnit de roti si pe drum catre spitalul (tot celebru, afcorse!) de unde trebuie sa iti iei niste analize (personal, caci ei sunt verificati inclusiv de FBI si nu au incredere ca esti tu la telefon, chiar daca le reciti CNP-ul, adresa de domiciliu, seria de CI si numarul de la pantof, pe care il au de cand te-au operat!!! Si pe urma, Doamne apara, pai la cati oameni perversi sunt in lumea asta sigur se gaseste macar unul – altul decat tine, operatul – interesat de niste rezultate histopatologice. Aaaaaa, no comment!!!!), suni la – nu-i asa?! – serviciul de clienti. Unde nimeresti – dupa 20 de minute in care iti pastrezi prioritatea apelului, sic! imediat – o domnisoara amabila care, intelegand, dupa alte 20 de minute, care iti e problema, iti spune ca ei sunt serviciul national de vanzari si sa poftiti dvs. sa sunati la acela local. Suspini – ca sa nu injuri, si inca foarte urat, ca ai facut 4 clase de liceu in Pantelimon si ai fost concetateana cu Uzzi – si o rogi sa fie asa draguta si generoasa cu tine si sa te transfere ea la serviciul local de vanzari. Caci conduci, e trafic, noapte si pe jos e polei si se cam aluneca! Pufneste usor pe nas, tafnoasa, dar iti raspunde ca ochei, daca e adevarat ca esti la volan….tie iti vine sa musti din el, din volan zic, caci da, nu mai ai trei ani si nu o mai minti pe mama ca te speli pe dinti in soapta si deci da, conduci, ii urezi o seara frumoasa pe mai departe si te pui pe asteptat…ca sa iti pastrezi prioritatea apelului! Si dupa alte 20 de minute, iti raspunde o alta domnisoara, la fel de amabila ca precedenta si la fel de inceata la minte, caci si domnia sa tot dupa 20 de minute intelege ce problema ai. Si iti spune, cu un ton artagos si usor arogant, ca nu intelege motivul acestui apel, caci toate informatiile pe care le ai sunt corecte, da, ei nu mai au routere de mult si nici nu stiu cand vin dar tu poti incheia abonamentul de Internet si cand primesc ei aparatele pe stoc, in ordinea inscrierii, ai sa primesti si tu unul. La acest moment nici chiar tu nu mai intelegi motivul apelului dar o intrebi pe ea daca intelege care sunt riscurile la care se expune daca iti creste mana si se intinde prin undele radio pana la jugulara ei?!? Cand – profesionista pana la capat – ea te intreaba absolut cretin “Cu alte informatii va mai pot fi de folos?”. Si tie iti vina sa urli “da, fey, spune-mi cine e ma-ta si tac-to sa ii caut cu un pistol automat, sa-i pedepsesc ca au creat asa ceva, cand se puteau limita, ca toti oamenii responsabili, la sex cu prezervativ”….in schimb, ii multumesti pentru amabilitate, te gandesti ca are un salariu de rahat si probabil e studenta, si probabil ca, oricum, la sfarsitul fiecarei ture face terapie ca sa nu impuste ea, la randul ei, oamenii pe strada!

Si te ia lehamitea, jena, jalea….cel mai mult, ti-ai dori sa gasesti, la capatul firului sau la celalalt capat – oricare ar fi el, un om onest, care sa nu isi mai bata joc de tine si de timpul tau, sa nu iti mai incarce mintea si sa se joace cu nervii tai, recitandu-ti porcarii corporatiste, invatate la “trainingurile” acelea spalatoare de creier! Un om suficient de educat si de inteligent, care sa nu te mai puna pe drumuri, ci sa iti spuna din start “stimata si distinsa viitoare clienta, caci tot ne veti fi clienta, suntem toti o apa s-un pamant si pana la urma trebuie sa cotizati undeva daca va doriti un tv si un cablu de Internet, nu avem nimic din ce spunem ca avem dar va putem trimite doi klingonieni tehnici care sa va traga un cablu prin care sa primiti dvs. niste imagini in tv, si un altul pe care sa va vina Internet, dar nu la vitezele la care ne facem ca niste magari nesimtiti reclama, ci la acelea pe care vrem noi sa vii le livram, ca suntem monopol, stimata clienta, si toti operatorii livreaza acelasi rahat pansat (sa ma scuzati!). Singura deosebire e ca noi vindem rahatul acesta la cel mai mic pret, ca suntem descurcareti!”

……

Cand am pornit blogul acesta am zis ca nu am sa scriu despre nimic personal! Ca nu am sa fac terapie online. Ca nu am sa imi caut prieteni, sustinatori, iubit sau sa-mi fac partid intre oamenii care ma citesc si pentru care scriu! Si totusi…totul este personal!

Caci am speranta ca, daca printre cititorii mei, se afla si vreo zanica de-asta care raspunde la call center – orice call center!!! – poate ca lumea va deveni un pic mai buna! Sa stiti, stimate domnisoare, ca niciodata nu veti fi date afara daca aratati ca aveti putin creier si putina empatie si nu recitati, dupa book-ul si procedura corporatiste, fraze cretine, fara corespondenta cu realitatea. Iar daca voi sunteti civilizate, inteligente si respectati timpul clientilor care suna in call center, spunandu-le adevarul si nepunandu-i aiurea pe drum, si totusi sunteti concediate ca nu ati respectat eticheta corporatiei, nu aveti decat de castigat! O sa ajungeti – la un moment dat – sa aveti actually niste creier in cutia craniana (stiti, chestia aceea dura care se afla imediat sub parul pe care il ondulati cu placa si il vopsiti sarguincios blond pui sau roscat morcov, ca asa ii place badigardului de la intrarea in firma!) si poate chiar o sa aveti un serviciu decent, din care sa nu plecati cu putina demnitate facuta zdrente de cate o “paranoica” de-asta ca mine, care isi cunoaste si drepturile, si limitele! Altminteri, o sa aveti nevoie de ani lungi de terapie ca sa nu va intrebati barbatul din batatura cu ce ii mai puteti fi de folos, dupa ce il gasiti calare pe vecina de la parter, care e bruneta si vanzatoare la hypermarket, nu “intelectuala” subtire, angajata in multinationala, la “colsentar”, asa ca voi.